Cele mai frecvente 10 greseli de machiaj

Nu ti se intampla deseori sa vezi femei machiate gresit incat te intrebi cum de 

au indraznit sa iasa din casa? O femeie care obisnuieste sa faca erori de 

machiaj cu siguranta va gresi tot timpul, asa ca daca vrei sa ii dai o mana de 

ajutor, trimite-i aceasta lista. Machiajul trebuie sa ne ajute din punct de 

vedere estetic, trebuie sa ne faca sa fim si sa ne simtim mai frumoase, nu sa 

ii determine pe cei din jur sa spuna ca mai bine nu ne machiam deloc. 

Ai in continuare o lista a celor mai intalnite10 greseli de machiaj pe care le fac majoritatea femeilor si pe care trebuie sa le eviti de acum incolo. 

1. Creionul corector si baza de machiaj

Multe femei gresesc atunci cand vine vorba de cele doua produse cosmetice: 

creionul corector si baza de machiaj. Cheia aplicarii corecte sta inainte de 

toate intr-un ten bine hidratat. Aplica creionul corector pe petele rosii si pe 

cosuri. Abia apoi foloseste baza de machiaj, care va uniformiza pielea fetei. 

Orice alta ordine nu face decat sa provoace un efect invers. 

Nu pune creion corector peste pudra minerala sau crema peste machiajul cu 

pudra. Va iesi un dezastru! 

2. Nuanta gresita de fond de ten

Suntem in mijlocul iernii si trebuie sa admiti faptul ca acum ai pielea mult mai 

deschisa la culoare decat o aveai vara, cand erai bronzata. De aceea, fondul 

de ten din perioada verii nu mai este potrivit si acum, deoarece de aceasta 

data trebuie sa folosesti o nuanta mai deschisa si mai apropiata de culoarea 

naturala a pielii tale. 

Nu incerca nuanta fondului de ten pe mana, ci testeaz-o pe obraz. Culoarea 

mainii tale este mai inchisa decat cea a fetei, asa ca risti sa gresesti din nou 

atunci cand iti alegi fondul de ten. 

3. Prea mult anticearcan

In obsesia noastra de a ne ascunde cearcanele, tindem de multe ori sa 

abuzam de acest produs. Rezultatul? Dungi albe sub ochi, ingrozitor de 

vizibile la lumina naturala si la o privire mai atenta. 

De aceea fie foloseste cu moderatie anticearcanul, fie investeste mai multi bani intr-un produs profesionist, care sa nu lase urme vizibile. Ai grija si de aceasta data la nuanta pe care o folosesti, care trebuie sa fie cat mai apropiata de cea a pielii tale. 

4. Tenul uscat

Tenul uscat nu poate fi acoperit de machiaj, oricat ai incerca. De aceea, 

hidrateaza-ti tenul in fiecare dimineata si seara cu o crema potrivita tenului 

tau. Abia apoi aplica machiajul. Pe un ten hidratat, machiajul arata impecabil 

si matasos. In schimb, pe un ten uscat va parea crapat si cu tendinta de a se 

desprinde de piele. 

5. Sprancene prost definite

Si sprancelele tale conteaza! Atat sprancenele excesiv de subtiri (sau 

inexistente), cat si cele lasate sa creasca la intamplare reprezinta o greseala. 

Daca te-ai jucat prea mult cu penseta si incerci sa corectezi cu ajutorul 

creionului de sprancene, ai face bine ca data viitoare sa nu mai ajungi in 

aceasta situatie. Iar sprancenele desenate cu creionul sunt infioratoare! 

Mai bine apeleaza la o prietena sau la un specialist care sa iti dea o forma a 

sprancenelor potrivita pentru forma fetei tale si pastreaz-o tot timpul pe 

aceea. 

6. Prea mult creion dermatograf

Excesul de creion dermatograf nu iti pune neaparat ochii in evidenta, ci 

dimpotriva, te poate face sa arati infricosator. Daca esti o fana a rock-ului 

gotic si ai un stil pe masura, poti abuza de el linistita. Insa daca esti o femeie 

preocupata de modul in care arata si vrei mai degraba sa fii atragatoare decat 

sa alungi toti barbatii, utilizeaza-l cu masura sau concentreaza-te in special 

pe culori de fard care ti se potrivesc. 

7. Creionul contur pentru buze

Poate ca in pentru un timp, in anii `90, a fost la moda creionul contur de buze 

de culoare mai inchisa decat nuanta rujului sau glosului. Acum insa moda s-a 

schimbat, asa ca renunta sa il mai folosesti. Daca nu vrei sa renunti totusi la 

el, foloseste exclusiv un contur cu o nuanta cat mai apropiata de culoarea pe 

care o ai pe buze, altfel vei parea vulgara si kitsch. 

8. Urme de rimel pe pleoape

Ni se poate intampla deseori sa lasam urme de rimel pe pleoape, pentru ca ne 

grabim de cele mai multe ori atunci cand ne machiem. Nu uita insa sa arunci o 

ultima privire in oglinda dupa ce crezi ca ai incheiat aplicarea machiajului. 

Este posibil ca rimelul sa se usuce mai greu si dintr-o singura clipire sa lasi 

urme de rimel si sus, si jos. Sterge petele cu ajutorul unui betisor de urechi 

inmuiat in foarte putin demachiant si totul s-a rezolvat. 

9. Prea mult fard de pleoape

Unele femei iubesc machiajul de tip smokey eyes, insa nu aplica asa cum ar 

trebui fardul de ochi. Majoritatea fac excese, iar neuniformizarea duce la un 

aspect de neingrijit si de machiaj ieftin. In plus, ai grija ce fel de fard 

folosesti, deoarece este posibil sa se adune si sa arate inestetic. 

10. Machiajul nefinisat

Majoritatea femeilor se machiaza, insa din pacate nu toate au grija sa il 

finiseze. De aceea, machiajul arata ca o masca, totul pare superficial si 

eventual se vede foarte clara si linia de demarcatie intre zona cu machiaj si 


zona fara, asa cum se intampla de exemplu cu fondul de ten aplicat exclusiv 


pe fata. 

De aceea, pentru a evita o astfel de situatie, ai grija sa intinzi cat mai bine 

fondul de ten, cat mai mult spre marginile fetei si de asemenea si pe gat sau 

in zona decolteului. Intinde cat mai bine baza de machiaj, pudra sau fardul de 

pleoape, in asa fel incat sa nu fie vizibile anumite zone distincte, ci sa fie 

totul cat mai uniform. 

Tine minte! Machiajul trebuie sa infrumuseteze, nu sa urateasca! 

CUM UITI UN BARBAT, PE CARE NU IL POTI UITA?!

Dupa o despartire, cel mai greu aspect este acela de a uita persoana pe care o iubeai sau pe care inca o iubesti. Fie ca este vorba de trecerea catorva ore sau luni, poate ani, nu oricine poate sa uite atat de repede pe cel cu care a petrecut o anumita perioada de timp si cu care si-a impartit viata. Exista insa cateva lucruri pe care le poti face pentru a uita barbatul pe care aveai impresia ca nu il poti uita niciodata. 

1. Rupe orice legatura

Primul si cel mai important pas de a trece peste o relatie trecuta si peste socul despartirii este tocmai ruperea oricarui contact cu persoana in cauza. Aici intra si telefoanele, sms-urile, mesajele de pe retelele sociale si cu atat mai mult intalnirile. Daca vrei intr-adevar sa uiti un barbat si sa poti merge mai departe, trebuie sa eviti orice legatura cu el. E alegerea ta, insa trebuie sa fii constienta de faptul ca orice reintoarcere aduce cu sine vechile suferinte si probleme. 

2. Nu te culca cu el

Poti fi tentata sa faci sex cu el tocmai din cauza ca te simti ingrozitor de singura si de deprimata. O noapte petrecuta cu el iti va face insa mult rau. Chiar daca initial fiecare promite ca e ultimul vostru contact sexual, este foarte posibil ca cel putin tu sa te reatasezi de partener si sa speri la o eventuala impacare si revenire la normalitate. Sperantele iti vor fi insa spulberate, asa ca nu vei avea parte decat de o noua stare de rau si de momente deprimante. 

3. Plangi, dar mergi mai departe

O despartire te poate aduce in pragul deznadejdii, mai ales daca respectivul barbat insemna totul pentru tine. Nu lasa insa aceasta stare sa te afecteze prea mult timp. Trebuie sa treci peste, orice ar fi, si trebuie sa fii constienta de faptul ca si tu ai viata ta si drumul tau. De aceea, acorda-ti un ragaz de o zi pentru a plange, insa scurteaza ulterior pe cat posibil starea de rau pe care ti-o provoaca respectiva despartire. 

4. Analizeaza relatia cu bune si rele

Pentru a intelege mai bine ce s-a intamplat si pentru a trece mai usor peste, trebuie sa analizezi cu atentie cele intamplate. Ce a mers si ce nu a mers in relatia voastra? Ce a fost bine si ce a fost gresit? Unde ai gresit tu si unde a gresit el? O astfel de introspectie te va ajuta sa fii mai atenta pe viitor si sa nu repeti greselile din trecut. 

5. Pune-te pe tine pe primul plan

Daca pana atunci, incercai sa ii fii partenerului pe plac tot timpul si gandeai mereu lucrurile pentru doi, acum ar fi cazul sa te gandesti mai mult la tine. Acum tu esti prioritatea, iar el nu mai conteaza. Pune-te pe tine pe primul loc si gandeste-te la faptul ca trebuie sa mergi mai departe si sa iti croiesti propriul drum in viata, fara sa il mai implici pe el in ecuatie. In timp vei aprecia acest mod de abordare, iti vei redescoperi hobby-uri si activitati la care este posibil sa fi renuntat din cauza lui. 

Caracterizarea personajului principal din "Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga

Caracterizarea personajului principal din "Povestea lui Harap-Alb

de Ion Creanga

Cel mai valoros povestitor roman, Ion Creanga, a reusit sa creeze basmul cult cel mai complex din literatura romana, in care protagonistul este simbol al binelui, dar nu are puteri supranaturala.Din acest punct de vedere basmul "Povestea lui Harap-Alb este considerat si un bildusroman (o opera care prezinta procesul de maturizare a unui personaj)
Personajul principal al acestui basm este feciorul cel mic al craiului si singurul care trece proba la care ii supune tatal lor pentru a-i lasa sa plece la drum.Tatal lor se deghizeaza in urs pentru a verifica taria de caracter si curajul fiiilor sai,astfel incatsa fie sigur ca cel care va pleca la drum va fi in stare sa conduca imparatia fratelui sau, Imparatul Verde, care ii ceruse printr-o scrisoare sa ii trimita un succesor.
Initial, craiul nu vrea sa-l trimita pe mezin la fratele sau pentru ca il considera prea tanar si lipsit de experienta pentru a paecurge un astfel de drum.
Fiul Craiului, "boboc in felul sau la trebi de aiste", un adolescent lipsit de experienta.Cu Fat-frumos eroul bastmelor populare, nu seamana decat la chip.Acesta are, din nastere,toate calitatile :este puternic, milos si inteligent.Increderea excesiva a lui Harap-Alb in propiile forte vine de la lipsa de experienta.Acesta se lasa inselat de aparente.Pe cersatoare sau pe calul nazdravan ii alunga pentru sa sunt urati.Povetele,ca orice copil, le invata repede.Si,tot ca orice copil,vazand aspectul uracios al calului il bate cand se apropie de jaratec dar acand abserva puterea calului,il linguseste,numindu-l "dragul meu tovaras", este convins ca va putea izbandi acolo unde frati mai mari se dovedisera incapabili, dar plange de necaz ca nu este lasat sa plece la drum.
Dupa trecerea probei este povatuit de tatal sau sa se fereasca de omul ros si omul span.Pe drum la o rascruce se intalneste cu omul span si il refuza ca tovaras , ca pana la urma sa ii accepte in ciuda infatisarii ciudate si a povetei tatalui sa il accepte drept sluga.De fapt, toate aceste intamplari au rolul unui test de maturitate la care este supus.Daca ar fi ascultat sfaturile celor cu experienta, eroul ar fi divedit el insusi, intelepciune,daca nu, va trebui intregul drum la capatul caruia isi va cunoaste soarta.Un drum presarat cu o serie de probe simbolice, pe care va trebui sa se treaca ca sa dovedeasca ca este capabil sa infinga orice ii va rezerva viitorul.Pentru mezin nu exista alegere, caci el are de la inceput in fata ochilor imagine nevolnicilor sai fratii mai mari,buni "doar de stricat mancarea" si umblat asa "frunza frasinelului" toata viata, laudandu-se ca sunt feciori de crai.
Lipsa de experienta ii este insa evidenta si iata devenit Harap-Alb.Ajuns la ostrovul protectoarei sale Sf. Duminica care il invata ce are de facut, este atat de infricosat, ca fuge cat poate din calea ursului,ori se azvarle fara sine in ascunzis de teama cerbului.
Este inca, in acest moment, un executant pasiv.Dar experienta traita il ajuta treptat sa prinda la minte.Salveaza furnicile, riscandusi viata, face adapost albinelor.Mila devine astfel prima calitate dobandita.Sf. Duminica isi si atrage atentia :"Cand vei ajunge si u odata mare si tare, ii cauta ca judeci lucrurile de-a fir a fir si vei crede celor asupriti si necajiti, penru ca stii cum este necazul".Incepe sa priceapa ca aparentele inseala.Devine constient de propria inferioritate fizica si fara a mai fi sfatuit de cineva, isi ia tovarasi in ajutor, chiar daca acestia sunt caraghiosi si la prima vedere, ii par nepriceputi.Este prima initiativa personala de la plecarea de acasa si tot odata primul moment de emancipare.Iar ceilalti ii accepta rolul de lider.Dar, spre deosebire de basmele populare, eroul se schimba pe "scene" in fata cititorilor, confirmand o idee, care se desprinde practic din intreaga opera al lui Creanga, aceea ca omul este rezultatul propiilor sale acte.Viitoarea sotie si-o cucereste, probandu-si destoinicia, isi respecta juramantul fata de span, dovandint ca este un om de onoare.Celelalte personaje nu fac decat sa-l ajute sa ajunga la capatul drumului, care se dovedeste a fi o calatorie initiatica pe parcursul careia eroul a trebuit sa depasasca un numar de probe simbolice.
Opinia personala....

Harap-Alb de Ion Creanga : Relatia Incipit - Final

Relatia dintre incipit si final intr-un basm cult studiat!

         Opera ,,Povestea lui Harao-Alb" scrisa de unul dintre cei mai valorosi clasici ai literaturi limbii romane,Ion Creanga, este cel mai valoros basm cult romanesc.
         Specie a genului epic ,  de obicei in proza cu elemente fabuloase, in care lupta dintre bine si rau se termina intotdeauna cu victoria binelui.Basmul are ca tema lupta dintre bine si rau care se termina cu victoria binelui.
       Din punct de vedere al compozitiei, "Povestea lui Harap-Alb" respecta structura tipica oricariu basm.Elementele specifice acestei specii literare sunt:

• prezenta cifrelor magice
• existenta formulelor :initiala , mediana, finala
• prezenta ajutoarelor si altele. Ca structura, basmul cult , desi este o creatie originala, nu se indeparteaza esential de mosul canonic schitat mai sus.Vom intalni in acest caz o situatie initiala urmata de o parte pregatitoare , de punct de inodare a intrigii, de aparitia donatoriilor si a ajotoarelor, de actiunea propriu zisa si deznodamant.

    Tocmai de aceea, diferentele trebuie cautate cu precadere in modul specific in care fiecare scriitor reuseste sa prelucreze original un material in mare masura preexistent.
   Timpul si spatiul sunt nedeterminate si in aceste coordonate spatio - temporale sunt delimitate ambiguu inca din incipit:"Amu cica era odata...". Se observa ca formula initiala este modificata datorita originalitatii stilului scriitorului, stil care se caracterizeaza prin oralitate si umor.
Umorul este o sursa a comicului care se realizeaza prin mai multe caracteristici si anume:
intercalarea in text a unor proverbe si zicatori 
ascocieri neasteptate de termeni care starnesc rasul
caracteristici comice ale personajelor prin referire la defectele acestora
folosirea dinimutivelor in scop comic 
inventarea unor cuvinte
   Oralitatea este acea capacitate a textului de a-i face pe cititori sa aiba impresia ca li se povesteste ceea ce citesc.
   Elementele care dau oralitate stilului sunt:

• proverbele si zicatorile introduse prin expresia "vorba aceea" , 
• inceperea enununtului cu conjunctia "si" ("si" narativ)
• impresia pe care o lasa scriitorul ca il afecteaza intamplarile prin care trec personajele sale, realizata prin dativul epic, 
• interjectii
• expresii onomatopeice
• frecventa mare aregionalismelor si arhaismelor

   In incipit se povesteste despre un crai care avea trei feciori si care primeste intr-o zi o scrisoare de la fratele sau, Imparatul Verde in care i se cere sa ii trimita pe cel mai vrednic dintre fiii sai, sa-l lase sa conduca imparatia lui.Craiul,pentru a observa care este cel mai bun dintre ei, ii supune la o proba.Aceasta proba nu o trece primi doi feciori, ci, cel de al treilea craisor, adica mezinul.Proba consta in deghizarea craiului in urs, dar primi doi fii dau gres si se intorc rusinati inapoi la regat.
   Fiul cel mic dovedeste calitatile necesare pentru a infrunta primejdiile drumuli lung, care il asteapta, dar pentru a conduce imparatia el trebuie sa se maturizeze.De aceea pe parcursul drumului, are de trecut mai multe probe, acelea fiind:
pacalirea feciorului de catre span sa intre in fantana 
aducerea salatelor din curtea ursului
aducerea pielii si capului de cerb din padure
deasemenea, el trebuie sa o aduca pe fata Imparatului Ros, iar la curtea acestuia el trebuie sa petreaca o noapte in camera de foc, sa manance si sa bea in cantitati neobisnuite, sa separe nisipul de mac, sa o gasesca pe fiica imparatului,apoi so identifice,dupa care ultima proba consta in aducerea de smicele de mar dulce, apa vie si apa moarta de catre cal si turturica.
   Pentru trecerea probelor cu succes el este ajutat de:

• calul fermecat 
• Sf. Duminica
• furnici
• albine 
• personajele grotesti care sunt: Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila.

   Spanul, care reprezinta simbolul raului in acest basm, se dovedeste a fi un rau necesar pentru fiul ce mic al craiului.Daca nu era el Harap-Alb nu s-ar fi putut maturica si nu ar fi reusit sa conduca un regat.Nu intamplator la fantana spanul il pune pe Harap-Alb sa jure pe ascutisul palosului tatalui sau ca ii va fi sluga pana va muri si va invia.
In final, cand Harap-Alb se intoarce la Imparatul Verde cu fiica Imparatului Ros, aceasta spune ca nu a venit pentru Span ci pentru craisor.Spanul crezand ca Harap-Alb si-a incalcat juramantul, ii reteaza capul cu palosul.Calul vazand cele intamplate il omoara la randul lui pe Span.Harap-Alb este salvat de fata Imparatului Ros cu cele trei smicele de mar dulce, cu apa vie si apa moarta.La sfarsit ,ca la orice basm are loc nunta.
Formula de final a basmului este :"Si-a tinut veselia ani intrgi,si acum mai tine inca,cine se duce acolo be si mananca.Iar pe la noi, cine are bani bea si mananca iar cine nu se uita si rabda.
Referitor la relatia dintre incipit si final in opinia mea spun ca exista o legatura stransa intre modul cum incepe si cum se termina opera.Un argument pentru care sustin acestea este ca fara un inceput nu exista un final.Ambele sunt modificate prin elementele de originalitate caracteristice stilului scriitorului.Astfel, atat in incipit cat si in final observam oralitatea si umorul.
Dupa cum bine stim daca nu am avea o poveste nu ar putea exista un inceput nu am putea afla ceea ce se intampla in opera respectiva si chiar daca am citi continutul ei fara informatiile de baza cum ar fi de unde este personajul, unde se petrece actiunea, s.a. nu ar exista mult dorita logica.Acelasi lucru se intampla si cu finalul, fara un final bine definit sau fara ca el sa existe povestea este inutila.
In concluzie, exista o stansa legatura intre incipit si final care este evidentiata prin elementele de originalitate.

Ultima noapte de dragoste,intaia noapte de razboi de Camil Petrescu - comentariu

Ultima noapte de dragoste,intaia noapte  de razboi      

de Camil Petrescu

1.Indroducere   Inscriindu-se in modernismul lovinescian promovat in perioada interbelica,se face trecerea de la tema rurala la cea urbana de la personajele taranesti la cele intelectuale,Camil Petrescu se va inspira din mediul citadin si va crea eroul intelectual lucid,analitic si introspectiv.

Ultima noapte de dragoste intaia noapte de razboi este un roman MODERN,SUBIECTIV DE ANALIZA PSIHOLOGICA.

Este un roman MODERN de tip PROUSTIAN pentru ca:

-mediul rural este inlcuit cu cel citadin

-sunt prezente preocuparile omului de la oras si mondenitatea existentei sale

-personajul principal este un idealist,un intelectual inadaptat.

Este un roman SUBIECTIV,DE ANALIZA PSIHOLOGICA pentru ca:-protagonistul este narator,iar evenimentele sunt povestite la persoana I.

-naratorul isi analizeaza cu luciditate gandurile si sentimentele,folosindu-se de introspectie

-intreg romanul se transforma intr-un monolog interior deoarece pe tot parcursul acestuia protagonistul se confeseaza,isi descrie propriile stari sufletesti si problemele sale de constiinta.

2.Tema Fundamentala o constituie conditia intelectualului,marcata de cele doua aventuri existentiale,aspiratia spre iubirea absoluta si tragedia razboiului.Inca din titlu este  anuntat ca opera contine doua mari teme:dragostea(in prima parte) si razboiul.Dincolo de aceste tematici romanul surprinde pe tot parcursul drama intelectualului lucid insetat de absolutul sentimentului de iubire si dominat de incertitudini,drama pe care protagonistul reuseste sa o depaseasca prin constientizarea unei experiente cu mult mai puternici,aceea a omenirii ce traieste tragismul unui razboi absurd.

3.Viziunea autorului transferata personajului-narator,este viziunea unui spirit reflxiv cu preocupari filozofice si literare.Accentul cade pe factorul psihologic,pe analiza ecoului pe care evenimentele exterioare il au in constiinta personajului.Actul de creatie devine un act de cunoastere,iar scriitorul descrie realitatea propriei constiinte.

4.Relatii spatiale si temporale Actiunea romanului se petrece atat in mediul citadin(Bucuresti,Campulung,Azuga)cat si pe front(pe Valea Prahovei,intre Busteni si Predeal),si cuprinde evenimentele traite de protagonist cu doi ani si jumatate inainte de anul intrarii Romaniei in razboi,cat si din timpul desfasurarii acestuia.Timpul obiectiv evolueaza paralel cu timpul subiectiv.

5.Conflicte

Exterioare: exista intre Ela si Stefan,Stefan si rudele sale,Gheorghidiu si camarazii de la popota etc.

Interior:este de natura moderna el producandu-se in constiinta personajului narator,care are stari contradictorii in ceea ce o priveste pe Ela,tensiunile traite de protagonist nascuandu-se din cauza discrepantei dintre aspiratiile sale si lumea moderna,societate de care el se iozoleaza si o despretuieste tocmai pentru ca Ela e innebunita dupa ea.

6.Structura romanului

Romanul este structurat in 13 capitole distribuite in doua Carti,in Ultima noapte de dragoste-sentimentul de iubire absoluta in

Intaia noapte de razboi-imaginea razboiului tragic si absurd.

Daca prima parte este o fictiune,deoarece prozatorul nu era casatorit si nici nu traise o astfel de drama in iubire pana la scrierea romanului,partea a2a este insa o experienta traita,scriitorul fiind el insusi ofiter al armatei romane in timpul Primul Razboi Mondial.

Cele doua parti au o sudura organica in care problema primei parti se rezolva prin experienta partii a doua,ca un triumf moral al personajului principal.

Incipitul:chiar daca este vorba despre un roman modern in incipit sunt fixate cu precizie realista,coordonatele spatio-temporale”In primavara anului 1916,la fortificarea vaii Prahovei,intre Busteni si Predeal”.La popota ofiterilor el asista la o discutie despre dragoste si fidelitate,aceasta discutie ii declanseaza memoria afectiva a protagonistului,trezindu-i amintiri legate de cei doi ani si jumatate de casnicie cu Ela.

Finalul:il readuce in prim plan pe Gheorghidiu care revine dupa front ranit,primeste o scrisoare anonima in care i se spune ca a fost inselat de Ela,o priveste cu indiferenta si hotaraste sa divorteze lasandu-i totul.

7.Tipul de naratiune prezent in roman este naratiune HOMODIEGETICA(homo insemnand acelasi,asadar naratorul este acelasi cu personajul).Perspectiva narativa este de tip subiectiv,renuntandu-se astfel la pretentia de omniscienta a prozatorului realist.Se realizeaza focalizarea interna,evenimentele fiind prezentate exclusiv din perspectiva personajului narator.

Romanul devine un lung monolog,deoarece eroul se destainuie,se analizeaza cu luciditate,zbuciumandu-se intre certitudine si incertitutdine,atat in plan erotic cat si in planul tragediei razboiului.

8.Semnificatia titlului Titul se construieste pe baza unei duble antiteze”ultima/intaia” si “dragoste/razboi”.El indica temele acestui roman iubirea si razboiul.Cuvintele ultima si prima sunt frontierele temporale ale analizei careia sunt supuse cele doua trairi.

9.Stilul lui Camil Petrescu este unul anticalofil,caracterizandu-se prin fraze scurte si nervoase,sobrieteate,claritate,fiind un stil modern.

10.Caracterizarea lui Stefan Gheorghidiu

a)drama intelectualului:Stefan Gheorghidiu,sublocotenent intr-un regiment de infanterie,intra in scena inca din primele pagini ale romanului in care este retata o discutie oarecare,pornita de ofiteri datorita faptului ca se publicase intr-un ziar al vremii respective un articol despre un adulter.Aceasta discutia anonima se transforma intr-o adevarata disputa a problematicii iubirii,convingerea protagonistului fiind aceea ca”cei ce se iubesc au drept de viata si de moarte unul asupra celuilalt”.

Fire PASIONALA,puternic REFLEXIVA,constient de chinul sau interior,Gheorghidiu aduna progresiv semne ale nelinistii,ale incertitudinii sale,pe care le diseca cu minutiozitate.Plimbarea la Odobesti intr-un grup mai mare declanseaza criza de gelozie,de incertitudine a iubirii,punand sub semnul indoielii fidelitatea femeii.Personajul narator ajunge sa noteze toate gesturile,privirile si reactiile geloziei sale lucid si cu infinita minutiozitate.Faptul ca Ela gusta din felul de mancare al lui G.,produce o adevarata furtuna in sufletul sau.Gheorghidiu sufera nu numai din mandrie ranita,ci mai ales pentru faptul ca vrea sa para altfel,afisand o indiferenta cu totul falsa,ascunzandu-si framantarile.”Ma chinuiam launtric sa par vesel si eu ma simteam imbecil si ridicol si naiv”.

Autoandalizandu-si starile cu luciditatea caracteristica,respinge ideea geloziei”Nu n-am fost niciodata gelos desi am suferit atata din cauza iubirii”.El vede in Ela idealul sau de iubire si feminitate catre care aspira cu toata fiinta lui,ideal care s-a prabusit.Hipersensibil si orgolios,personajul isi amplifica drama,pentru ca el isi exagereaza suferinta,ceea ce semnifica nevoia eroului de absolut.Venit pe neasteptate acasa intr-o noapte,dupa o absenta mai lunga,incertitudinea lui se accentueaza si casa ii pare”goala ca un mormant fara nevasta-mea”.Iubirea devine pentru Stefan Gheorghidiu autosugestie si o obsesie.

Nici in plan social nici in plan sentimental eel nu gaseste un punct de sprijin durabil si traieste dureros drama omului singur,inflexibil moral,neputand sa faca nici unul din compromisurile cerute de societatea in care traieste.El traieste in lumea ideilor pure,aspirand la dragostea absoluta,cautand in permanenta certitudini care sa-i confirme profunzimea sentimentului de iubire,neputand gasi certitudinea linistitoare,se simte obosit si hotaraste sa se desparta de Ela,pe care o priveste acum cu indiferenta si caruia ii lasa totul.

b)Drama razboiului

A doua experienta de viata fundamentala in planul cunoasterii existentiale este razboiul,frontul,o experienta traita direct,care constituie terminarea dramei intelectuale.Frontul este de fapt,haos,mizerie,marsuri neintrerupte fara nicio finalitate,invalmaseala si dezordine .Capiolul Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu dezvaluie tragismul confruntarii cu moartea,eroul insusi privindu-se din exterior ca pe un obiect.Toti camarazii simteau panica,frica,lasitatea,groaza,nicidecum nu aveau sentimentul eroismului si al vitejiei.Tragediile razboiului sunt de un realism zguduitor:un ostas a vazut cum un proiectil a retezat capul lui Amariei si el “fugea asa,fara cap”.Pentru combatant ziua retragerii a fost cea mai cumplita zi,timp de noua ani a retrait-o mereu in vis.Gandindu-se la suferintele care-l chinuisera din cauza Elei,Gheorghidiu se simte detasat parca de sine si de tot ce a fost,drama iubirii lui intrand definitiv in umbra,experienta dramatica a frontului fiind decisiva.Stefan Ghiorghidiu nu poate fi considerat un invins,deoarece reuseste sa depaseasca gelozia care ameninta sa-l dezumanizeze,se inalta deasupra societatii dominate de interese materiale,traind o experienta morala superioara,aceea a dramei omenirii silita sa indure un razboi tragic si absurd.

Morometii de Marin Preda - Comentariu

       Morometii de Marin Preda

1.Introducere:Primul volum al romanului Morometii a aparut in 1955,iar volumul al doilea in 1967.

Morometii este un roman postbelic,un roman realist,obiectiv si traditional,avand totodata numeroase elemente moderne.

2.Tema principala a romanului este destramarea familiei si a civilizatiei traditioanel taranesti,teme secundare fiind:paternitatea,viata,moartea,timpul,iubirea,cunoasterea.

Naratorul aseaza tema familiei in centrul romanului ,romanul familiei fiind si romanul disolutiei satului romanesc.

Timpul devenit parca personaj se arata incetul cu incetul viclean,iar rabdarea se arata a fi o forma de acumulare a unor probleme ce declanseaza o noua criza.La sfarsit cand imaginea vietii linistite este spulberata ,naratorul revine asupra notatiei de la inceput,schimband radical perspectiva asupra timpului rabdator”timpul nu mai avea rabadare”.

3.Viziunea despre lume a autorului

Aceasta este conturata prin tematica abordata,prin confilcte,eventimente prezentate si mai ales prin perspective personajului Ilie Moromete in confruntarea cu intamplarile vietii.

Marin Preda mediteaza asupra unei din probleme cele mai importante ale secolui al XX-lea,asupra temei fundamentale a operei,disparitia taranimii traditionale.

4.Relatii temporale si spatiale

Actiunea primului volum se petrece in satul Silistea Gumesti din Campia Dunarii in toamna anului 1937 (interbelic).
Inafara de bogatasii satului ,care au locuinte mari,taranii ceilalti locuiesc in case cu doua sau trei camere sau chiar in bordeie.

Daca in volumul I satul este infatisat cu cativa ani inaintea celui de-al Doilea Razboi Mondial,de la inceputul verii pana in toamna anului 1937(perioada in care timpul era”foarte rabdator cu oamenii”),volumul al II-lea isi propune sa surprinda intervalul de dinaintea si de dupa izbucnirea razboiului,precum si anii 1950 cu toate transformarile suferite de tarani din cauza noilor reforme comuniste.

5.Titlul anunta tema principala a volumului I,acest substantive propriu ales intentionat la numarul plural directionand atentia cititorului catre toti membrii familiei cu toate conflictele acestora,dar si catre gospodaria si pamanturile lor care completeaza imagineaza a ceea ce inseamna conditia taranului roman de la inceputul secolului XX.

6.Conflicte

-de natura interioara(in sufletul lui Moromete)

-de natura exterioara,intre Moromete si cei trei fii(conflictul dintre generatii),intre cele doua serii de copii,intre  Catrina si Moromete,intre Guica si Catrina,intre TUgurlan si sateni,etc.

7.Compozitia romanului

Sructura celor doua volume evidentiaza trei planuri:

a)destinul familiei-plan narativ principal

b)planul destinului individual

c)planul destinului comunitatii rurale

Desfasurarea lor epica se realizeaza in jurul a doua personaje:tatal(in primul volum)si fiul cel mic,Niculae(in al doilea)

A.PRIMUL VOLUM

Este ordonat de o axa fundamentala,cea a timpului,devenit prin personificare un adevarat personaj.Protagonistul familiei Ilie Moromete,traieste cu iluzia ca familia lui este unita si nimic nu poate ameninta aceasta unitate,atata timp cat ea detine 14 pogoane de pamant.In ciuda acestor convingeri numeroasa lui familie este macinata de neintelegeri si de conflicte,care treptat,vor duce la dezbinare ,pentru ca cei trei baieti din prima casatorie o urasc pe Catrina sip e copiii ei (Tita,Ilinca si Niculae),copii facuti cu Moromete.

Volumul este alcatuit din trei parti cu ritmuri epice diferite

1.Prima parte se desfasoara intr-o cadenta lenta,de sambata seara cand Morometii se intorc de la camp,pana duminica noaptea,cand Polina,fiica lui Tudor Balosu,fuge de acasa cu Birica,un flacau sarac.

2.Partea a doua surprinde,prin tehnica narativa a colajului,scene diverse de viata din existenta catorva familii de silistenimin centrul atentiei mentinandu-se aceeasi familie a Morometilor.

3.Partea a treia cuprinde doua mari episioade epice:secerisul si conflictuo dintre Ilie Moromete si fiii sai mai mari (Paraschiv si Nila),acest conflict ii demonstreaza protagonistului ca in ciuda eforturilor sale de a le transmite copiilor dragostea pentru pamant,cei tineri isi aleg propriul drum in viata.

Incipitul formuleaza tema timpului bivalent care ordoneaza evenimentele pe doua axe temporale:

a)un timp subiectiv sau iluzoriu,ce pare “a avea nesfarsita rabdare”,ceea ce il determina pe Moromete sa nu isi recunoasca problemele sau pur si simplu sa le amane .

b)un timp obiectiv,real,amenintator,vara si toamna anului 1937 ce avea sa aduca schimbari majore in familia Morometilor,in casele satenilor si in intreaga societate romaneasca.

Finalul marcheaza un timp al “tarziului” si al crizei “Trei ani mai tarziu avea sa izbucneasca cel de-al Doilea Razboi Mondial.Timpul nu mai avea rabdare”

Scene Memorabile:a) scena cinei care parca se deruleaza dupa o ordine prestabilita.Familia toata este adunata in jurul mesei joase si rotunde,dominata de statura impunatoare a tatalui autoritar asezat pe pragul odaii.Cei trei fii mai mari stateau  pe partea “stateau spre partea dinafara a tindei,ca sic and ar fi fost gata in orice clipa sa se scoale de la masa si sa plece afara”.

b)scena taierii salcamului Arborele din curtea gospodarilor pare o fiinta magica,martorul si pastratorul multor si tainicelor manifestari ale vietii taranesti,dar si simbolul verticalitatii morale a taranilor.El face parte din viata familiei Moromete dar si din viata satului,dovada ca “toata lumea cunostea acest salcam”.Scena taierii sale are o simbolistica dramatica,fiind primul semn al destramarii familiei Moromete,dar si al satului.Caderea lui in zorii zilei de duminica,in sunet de clopot,de rugi si de invocatii inaltate din cimitir,este de o maretie tragica,prevestind declinul unei lumi incremenite in randuieli vechi.

B.Volumul al doilea(publicat in 1967)

Reia personajele principale,urmarindu-le evolutia destinului pana in deceniul al saselea al secolului al XX-lea.Autorul comenteaza si dezvolta lumea din volumul anterior.Esenta epicului nu mai este constituita de timpul devenit personaj,ci de problematica destramarii satului traditional fata de care Moromete se simte acum strain.

Scene Memorabile:Morometii primesc o scrisoare de la baietii mai mari,din care afla ca Paraschivlucra ca sudor la tramvaie,NIla era portar la un bloc,iar Achim avea un mic magazine de consum alimentar.Ilie Moromete pleaca la Bucuresti ca sa-si vada feciorii cu intentia de a-I adduce acasa.Desi le ofera fiilor mai mari tot ce are,aceastia refuza sa revina in sat,sa redevina tarani adevarati,deoarece sunt foarte incantati de viata de la oras.In privinta destinului acestora,pana la finalul romanilui vom afla ca Nila a murit in razboi,Paraschiv a murit de tuberculoza si doar Achim a supravietuit.

Cel care duce mai departe,in inchipuire, lumea plina de farmec a lui Moromete este Niculae.Abia dupa moartea tatalui sau ,baiatul va intelege estenta gandirii acestuia,maretia si tragedia unui caracter,frumusetea interioara a batranului taran.

Ultimele capitole ilustreaza moartea lui Ilie Moromete fara zbucium,fara dramatism,fara patetism,o moarte venita ca un firesc al vietii.

8.Tehnica narativa

Exista doua perspective narative(una obiectiva si alta subiectiva):cea obiectiva este a unui narrator omniscient,ceea ce face ca naratiunea sa fie heterodiegetica(scrisa la persoana aIII-a);insa omniscienta naratorului este cateodata limitata din cauza faptului ca intervine o tehnica moderna,subiectiva a eroilor(in primul volum a tatalui,iar in al doilea a fiilor)sau a unor informatori(personaje-martori ai evenimentelor,care relateaza faptele ulterior altor personaje,de exemplu,Parizianu povesteste despre vizita lui Moromete la fii sai,la Bucuresti).

9.Caracterizarea lui Ilie Moromete

Caracterizarea directa:naratorul se multumeste sa noteze stari:”era tacut”,”era vesel” ,”era tulburat”.Pentru Cocosila prietenul sau cel mai bun Moromete este “prost”,cuvantul rostit nefiind jignitor,amuzandu-l chiar.Primarul Ristide il considera “ciudat”.Niculae fiul sau observa ca “era un om care gandea si gandirea sa era limpede”.Catrina  spunea ca “toata ziua stai la drum si bei tutun”………………………

In centrul romanului sta figura memorabila a lui Ilie Moromete,taran din satul teleormanean Silistea-Gumesti,figura care nu seamana cu niciunul din prototipurile anterioare ale literaturii de caracter rural.El nu este nici insetatul de pamant,nici de imbogatire cu orice pret,nici insul teluric purtat de instincte necontrolate.Este omul contemplativ,inteligent,temperat,un filosof care iubeste linistea,iubind mai ales libertatea,independenta de gandire si exprimarea opiniilor.El este proprietarul pamantului pe care il munceste,este omul cu drepturi politice si cetatenesti,tipul omului traditionalist care are gust pentru a trai linistit,pentru o viata in care familia si proprietatea dainuie.Pozitia pe care o ocupa la masa luata dupa venirea familiei de la camp anticipeaza rolul pe care il detine o vreme acesta:”Moromete statea parca deasupra tuturor”Averea nu reprezinta pentru el un scop si un mijloc de a trai in tihna,cu iluzia,daca nu cu certitudinea autonomiei.Grija lui permanenta e sa mai achite ceva bani din fonciere,din datoria si dobanda la banca,dar mereu amana sa faca platile integral,amanand si eliminand posibilitatea vinderii vreunei parti din avere,nici macar nu arbore nu doreste sa i-l dea,in schimbul banilor ,celui dornic sa-si mareasca gospodaria.Mormoete nu vrea sa vorbeasca despre vinderea salcamului si in stilul sau caracteristic raspunde indirect(“sa tii minte ca la noapte o sa ploua”),pentru ca daca va ploua va face grau si va putea plati foncierea,fara sa vanda salcamul.Scena demonstreaza ca Moromete este un taran care isi apara seninatatea si iluziile,luptand cu o ironica inteligenta contra amenintarilor.Desi se afla strans ca intr-o menghina el spera intr-un dar al naturii sau intr-un miracol.In cazul in care trebuie sa plateasca foncierea,acesta spune preceptorului ca nu are de unde plati,ba chiar se face ca nu il vede,intr-un final plateste o suma mai mica,acesta acceptand pentru ca nu avea incotro.Moromete nu infrunta raul,ci il pacaleste,aplicand strategia complicata a amanarii.Sentimentul lui este ca datoriile amante vor fi intr-o zi sterse.Adunarea de duminica din curtea fierariei lui Iocan ,creeaza cadrul necesar pentru desfasurarea eroului.Din simpatia reala cu care este intampinat Moromete,din faptul ca discutiile nu incep fara el si vorba lui are mare greutate se desprinde prestigiul lui real si recunoscut.Sociabilitatea ,ironia,umorul,inteligenta,darul de a vedea dincolo de lucruri ,fantezia, fac din el un taran neobisnuit,un observator si un moralist.Caracterul puternic al personajlui si complexitatea lui il situeaza cu mult deasupra lumii in care evolueaza,el este un simbol al lumii taranesti, politica fiind o preocupare  pe care o savureaza,care ii da posibilitatea de a-si exprima gandirea.El este un ironic si aceasta se explica prin capacitatea lui de desimulare-intelege totul,dar cauta  sa ascunda anumite laturi,isi ascunde gandurile,una spune alta judeca,joaca la nevoie comedia inocentei.Atitudinea lui creeaza un fenomen de instrainare fata de cei sase copii,el ii iubeste si le vrea binele dar isi cenzureaza orice duiosie fata de ei.Serbarea  scolare a lui Nicuale atunci cand acesta ia premiul intai  il provoaca pentru prima data nevoia de a-si transmite afectiunea in mod direct  si atunci nu gaseste gesturile potrivite.Moromete este un om dificil pentru cei care nu il inteleg,aceasta neintelegere nu il deranjeaza,ba chiar o sporeste ,fiind ferm convins de superioritatea lui ce imbraca forma dificultatii.”Moromete avea obiceiul-semn de batranete sau poate nevoia de a se convinge ca si cele mai intortocheate ganduri pot capata  glas-de a se retrage pe undeva prin gradina sau prin spatele casei si de a vorbi singur…Cineva il intrebase odata,in gluma de ce vorbeste singur si Moromete ii raspunse serios ca asta se intampla din pricina ca nu are cu cine discuta,in sensul ca nimeni nu merita sa ii asculte gandurile.Declinul personajului incepe in momentul taierii salcamului,simbol al stabilitatii si vesniciei,pana atunci el tinuse piept perceptorului,jandarmului,insistentlor lui Balosu,traise senin cu un sentiment inalt al independentei.Acest declin continua cu aflarea vestii ca Achim i-a parasit,apoi cu spargerea lazii cu zestre de catre Nila si Paraschiv,care ulterior vor fugi de acasa.Toate aceastea il duc la prabusirea lui morala.Lumina pe care Moromete o descopera in intamplarile si faptele vietii se stinge,linistea il pareseste si fara liniste existenta nu mai este o incantare ci o povara”cum sa traiesti daca nu esti linistit?”

Moromete vede un drum trist si niste tarani care traiesc fara sa stie ca bucuria lor este inselatoare.

Durerea lui vine dintr-un simt al paternitatii ranite,instrainarea de starea de inocenta in care traise ii pare mai rea decat moartea.

Peste el a venit o lume tulbure,fara traditie care distruge lumea taraneasca in care traise,e prea inteligent pentru a nu-si da  seama ca pamantul nu mai reprezitna nimic,ca loturile individuale vor disparea.El moare lent ca si  cum viata s-ar scurge din el,nu inainte de a exclama cu o atitudine de mandrie pe care ar vrea sa si-o pastreze si dincolo de moarte”Domnule…eu intotdeauna am dus o viata independenta!”

Ion de Liviu Rebreanu - Comentariu

              Ion   de Liviu Rebreanu

1.Indroducere Ion este un roman INTERBELIC,REALIST,OBIECTIV,TRADITIONAL si monografic.Ion este un roman care are elemente de noutate,conflictele de natura psihologica,rigurozitate aproape stiintifica in perceperea realitatii,suflu tragic al evenimentelor.

2.Surse de inspiratie –intr-o zi cand aflat la vanatoare,dis-de-dimineata a observat cum un taran,crezandu-se navazut de nimeni,a imbratisat si a sarutat pamantul,ca pe o fiinta iubita.

-sora sa Liviu i-a relatat o intamplare:o fata instarita a ramas insarcinata cu un tanar,fata a fost batuta cumplit de tatal sau,atat pentru ca a pacatuit cat si pentru rusinea traita,pentru ca el era nevoit sa se inrudeasca acum cu un barbat care nu iubea pamantul si nici nu stia sa il munceasca

-o alta situatie a fost puternica impresie lasata scriitorului cu un tanar taran vrednic,muncitor dar suparat ca nu avea pamant.

-o intamplare din propria sa familie ii sugereaza o idee noua,sora sa la insistentele parintilor se logodise cu un preot,la cateva saptamani aceasta ii inapoiaza inelul deoarece nu il iubea si ii era imposibil sa accepte casatoria.

3.Tema operei o constituie lupta taranului pentru cat mai multe loturi intr-o societate impartita in saraci si bogati si stapanita de mentalitatea sacului cu bani sau a intiderilor de pamant .Dominanta fiind ideea ca setea mistuitoare de pamant duce inevitabil la dezintegrarea morala a individului.

4.Viziunea despre lume pentru Liviu Rebreanu,literatura este creatie de oameni si de viata,iar romanul este discursul care fixeaza curgerea vietii.Sciitorul se dezice de realismul care copia fidel lumea si cere ca romanul sa se indrepte spre un realism al esentelor.

5.Conflicte Conflictul central al acestui roman este lupta pentru pamant in satul traditional.Drama lui Ion taran sarac este de a nu putea insemna nimic in ordinea sociala si umana a lumii din cauza lipsei averii.Personajul este pus in situatia de a alege intre frumoasa Florica si pamanturile Anei,femeie urata dar bogata.

Principaul conflict EXTERIOR,social,se manifesta intre Ion al Glanetasului si Vasile Baciu,adverasrii care isi disputa protestele la posesiunea pamantului,Ana fiind doar pretextul neglijabil al confruntarii.Drama conflictului INTERIOR precizat in structura romanului prin titlul celor doua parti”Glasul pamantului” si “Glasul iubirii”.Cele doua voci rezoneaza in sufletul lui Ion cand succesiv,cand simultan,pana la explozia lor asurzitoare din cadrul ultimei situatii-limite.Conflicte sencundare:invatatorul Herdelea-preotul Belciug,Ion-George etc.

6.Compozitia a)Glasul pamantului

b)Glasul iubirii

Titlurile celor doua parti ale romanului au o justificare interioara,deoarece aproape toate personajele asculta de o voce venita din adancul fiintei lor:Ana se supune glasului iubirii,George este pus in miscare de vocea invidiei,Vasile Baciu de glasul instinctului de supravietuire,Ion de glasul pamantului si al dragostei,preotul Belciug de glasul urii si al credintei.

Cele doua parti ale romanului sunt dominate de doua personalitati proiectate pe panza satului Pripas,creat in intreaga luui stratificare sociala:personalitatea Ion,care apartine planului taranesc si cea a lui Titu,care apartine intelectualitatii rurale.

7.Structura arhitectonica a romanului

A.Constructia romanului este una sferica,aceasta ciclicitate sugerand caracterul etern repetitiv al actiunilor si pasiunilor umane.Romanul incepe cu cinci imagini succesive:

-drumul spre satul pripas,-crucea,infatisandu-l pe Hristos rastignit,-hora,-infruntarea verbala dintre preot si Vasile Baciu,-bataia dintre Ion si George.Naratiune se incheie cu reluarea acelorasi secvente asezate in ordine inversa.

CRUCEA-sugereaza o grea suferinta,un calvar existential ce caracterizeaza nu doar destinul lui Ion si al Anei,ci si al mulotr altor personaje.

HORA-este un fenomen social,care aduna o intreaga umanitate specifica mediului rural.Prin ritmul tensionat al dansului naratorul sugereaza ca personajele sunt purtate de un destin caruia nu ii se pot impotrivi.

Eseuri

ESEU:MAMA

De-a lungul timpului , inca de la aparitia termenului de “mama”, semtimentul matern a existat. Schimbarile continue pe care le preceda timpul, mentalitatile, conceptiile, mediul in care traim, fericirea, greutatile vietii, ura, resentimentele, bogatia, saracia, si multe alte obstacole si particularitati ale vietii care exista pot influenta o tanara mamica diferit.

Despre conceptul de a fi mama s-a scris atat in literatura straina cat si in literatura romana. Acest subiect s-a regasit adesea in operele scriitorilor romani, fiind abordatdin perspective diverse si totodata complexe, deoarece mama este o fondatoare a societatii in care traim, ea formeaza caractere, iar sentimntul matern este puternic, nobil, si pur.

Marii scriitori ai literaturii romane cum ar fi: Liviu Rebreanu, George Calinescu, Mihail Sadoveanu, Ioan Slavici, Marin Preda, care, desi nu fac parte din aceiasi perioada, s-a remarcat in operele lor intotdeauna o influenta feminina cu un impact asupra cititorilor.

Un exemplu al mamei se remarca in opera Mara de Ioan Slavici, care este un roman in care se observa relatia parinte-copil. Mara este mama singura a doi copii: Trica si Persida, fiind considerata ca cea mai cunoscuta si consacrata mama din literatura romana.

Alaturi de citatul cu care incepe romanul "A ramas Mara saraca, vaduva cu doi copii, saracutii de ei, dar era tanara si voinica si harnica si Dumnezeu a mai lasat sa aiba si noroc", Mara este o femeie si o mama credincioasa, ea se inchina sa multumeasca Domnului pentru reusita unei afaceri si de asemenea isi invata copii:”Inchinati-va si voi, saracutii mamei!”. In ciuda faptului ca ea isi iubeste copii ei nu o asculta si fac greseli.

Mara nu e doar zgarcita: este si extrem de calculata, ea transforma totul in bani.Are stofa de camatar, prefera sa imprumute totul cu dobanda altora, decat sa investeasca.Pentru copiii ei pune totul la ciorap (fiecare copil cu ciorapul sau). Banul reprezinta totul pentru Mara, pentru ca ea este o businesswoman, cum o numeste Nicolae Manolescu si face orice spre a se sustrage de la plata pensiunii Persidei la maici si nu da nici un ban ca sa scape pe Trica de recrutare.

Toate acestea nu pentru ca nu ar avea sentimente materne pentru copii ei, ci pentru ca ea considera ca banul este un lucru esential in viata unui om, si deci acesta nu se putea lipsi de el si este un amanunt important care atarna greu in societate pentru ca persoanele instarite sunt bine vazute in randul oamenilor si totodata respectate. Persida insasi este o Mara juvenila, iar odata cu varsta aceasta va prelua atat infatisarea cat si obiceiurile mamei sale.

Vitoria Lipan eroina romanului Baltagul de Mihail Sadoveanu, este parinte a doi copii: Gheorghita si Minodora. Ca o mama grijulie, Vitoria, trimite zestrea fetei sale dar si pe aceasta la manastire pentru a fi in siguranta, atunci cand ea se hotaraste sa plece pe urmele sotului disparut.Daca pe fata se hotareste sa o lase la manastire pe baiat il ia cu ea, atat din dorinta lui de a o insoti in calatorie pe care ea o respecta dar si pentru ca in opinia Vitoriei drumul il va maturiza. Dorinta baiatului de a merge cu mama sa se naste din dorinta de a fi alaturi de parintele sau pe care o vede ingandurata si ingrijorata pentru disparita tatalui sau.

Vitoria accepta compania fiului pe parcursul calatoriei atat pentru dorinta lui cat si pentru al forma, pentru a face din el un adevarat barbat, un om curajos, care sa invete din experientele vieti, sa interactionele cu diferite caractere umane dar si cu situatii nepravazute.Dovada ca el devine o persoana mai inteleapta cu mai multe cunostinte despre viata dar si despre oameni o  dovedeste atentia cu care isi priveste mama pe parcursul drumului, comportamentul persoanelor cu care intra in contact. La sfarsitul calatoriei cand afla ca tatal sau este mort, are libertate din partea mamei de a-i face dreptate parintelui mort, aici intersectandu-se conceptii si mentalitatii, astefel omorand ucigasii tatalui sau.Toate cele povestite mai sus dovedesc ca Vitoria Lipan este o mama exemplu pentru copii sai care sunt ascultatori, ea le refuza copiilor rasfatul, ceea ce dovedeste ca este o persoana severa si stricta cu copii sai. Educatia celor doi se axeaza pe invatarea datoriilor morale fata de societate, respectarea traditiilor, dar si a naturii.

In opera lui George Calinescu numita Enigma Otiliei, Aglae Tulea, este mama a trei copii: Olimpia, Aurica si Titi, grija si dragostea pentru fii sai n-o umanineaza, pentru ca este dominata de rautate si vulgaritate. Din cauza nemanifestarii iubirii catre copii ei, Olimpia este parasita de sotul ei, Aurica ramane "fata batrana", iar Titi se va "legana" din ce in ce mai des. Povata referioare la acesta intamplare este aceea ca fara iubirea, grija si sustinerea totala a mamei copii devin alfel decat ceea ce isi doreste ea initial.Toate acestea se intampla din cauza Aglaei care o dadea exemplu negativ pe Otilia verisoara Auricai, spunandu-i sa fie mai infipta daca vrea sa se marite, tot timpul o mustra pe fiica ei, nu o lasa sa ia singura decizii, de asemenea tot timpul intervine in casnicia celeilalte fete, iar pe fiul ei il marginalizeza dovedind ca nu prea ii pasa de el, centrandu-si atentia mai mult pe celelalte fete ale sale. Intotdeauna o judeca pe Aurica si ii zice sa ia exemplu de la Otilia , iar o mama nu isi judeca un copil si nici nu ii da odraslei sale exemplu alt copil. Aglae dorea ca fetele sale sa se casatoreasca din interes, in conceptia ei acest lucru era primordial pentru societate, iar bani in opinia ei aduceau fericire, iar celalalte simtaminte fiind inutile. Ea nu dorea sa dezvolte in copii ei conceptii morale sanatoase, ei fiind doar niste unelte care succeda in societate, pentru a ocupa un loc in societate.

Se obeserva ca intre cele trei mame exista atat asemanari cat si deosebiri.Personajele fac parte din epoci si medii sociale diferite care accentueaza in mod diferit comportamentul mamelor. Astfel ca Aglae din Enigma Otiliei locuieste in mediul urban pe cand Vitoria si Mara isi au provenienta din mediul rural, desi acest lucru nu este important, Mara si Aglae considera cu tarie ca banul aduce fericirea, ele au dorinta  ca fetele lor sa se casatoreasca cu barbati care au avere. Aici se poate observa foarte bine deosebirea dintre cele trei mame. Vitoria pune mare accent pe moralitate pe cand celelalte doua nu, ele pun accent pe conditia sociala.

Sentimentele unei mame sunt intense si pure indiferent de manifestarea lor, aceste sentimente releva faptul ca ele isi iubesc neconditionat copii, indiferent de felul cum actioneaza.

Mamele sunt tot oameni, si in consecinta nu sunt perfecte au greseli, dar sunt singurele fiinte din lume care pot iubi in mod neconditionat, si pot ierta din tot sufletul.

Modul in care ele actioneaza o fac pentru binele copiilor lor si din prea multa dragoste poate sa greseasca sau sa fie prea stricte si trebuie sa tinem cont ca in viata si mediul inconjurator au un impact in luarea deciziilor..

Asadar,in decursul anilor conceptul de “mama” a fost valorificat si transpus in mod diferit de fiecare scriitor, in operele sale.