Harap-Alb de Ion Creanga : Relatia Incipit - Final

Relatia dintre incipit si final intr-un basm cult studiat!

         Opera ,,Povestea lui Harao-Alb" scrisa de unul dintre cei mai valorosi clasici ai literaturi limbii romane,Ion Creanga, este cel mai valoros basm cult romanesc.
         Specie a genului epic ,  de obicei in proza cu elemente fabuloase, in care lupta dintre bine si rau se termina intotdeauna cu victoria binelui.Basmul are ca tema lupta dintre bine si rau care se termina cu victoria binelui.
       Din punct de vedere al compozitiei, "Povestea lui Harap-Alb" respecta structura tipica oricariu basm.Elementele specifice acestei specii literare sunt:

• prezenta cifrelor magice
• existenta formulelor :initiala , mediana, finala
• prezenta ajutoarelor si altele. Ca structura, basmul cult , desi este o creatie originala, nu se indeparteaza esential de mosul canonic schitat mai sus.Vom intalni in acest caz o situatie initiala urmata de o parte pregatitoare , de punct de inodare a intrigii, de aparitia donatoriilor si a ajotoarelor, de actiunea propriu zisa si deznodamant.

    Tocmai de aceea, diferentele trebuie cautate cu precadere in modul specific in care fiecare scriitor reuseste sa prelucreze original un material in mare masura preexistent.
   Timpul si spatiul sunt nedeterminate si in aceste coordonate spatio - temporale sunt delimitate ambiguu inca din incipit:"Amu cica era odata...". Se observa ca formula initiala este modificata datorita originalitatii stilului scriitorului, stil care se caracterizeaza prin oralitate si umor.
Umorul este o sursa a comicului care se realizeaza prin mai multe caracteristici si anume:
intercalarea in text a unor proverbe si zicatori 
ascocieri neasteptate de termeni care starnesc rasul
caracteristici comice ale personajelor prin referire la defectele acestora
folosirea dinimutivelor in scop comic 
inventarea unor cuvinte
   Oralitatea este acea capacitate a textului de a-i face pe cititori sa aiba impresia ca li se povesteste ceea ce citesc.
   Elementele care dau oralitate stilului sunt:

• proverbele si zicatorile introduse prin expresia "vorba aceea" , 
• inceperea enununtului cu conjunctia "si" ("si" narativ)
• impresia pe care o lasa scriitorul ca il afecteaza intamplarile prin care trec personajele sale, realizata prin dativul epic, 
• interjectii
• expresii onomatopeice
• frecventa mare aregionalismelor si arhaismelor

   In incipit se povesteste despre un crai care avea trei feciori si care primeste intr-o zi o scrisoare de la fratele sau, Imparatul Verde in care i se cere sa ii trimita pe cel mai vrednic dintre fiii sai, sa-l lase sa conduca imparatia lui.Craiul,pentru a observa care este cel mai bun dintre ei, ii supune la o proba.Aceasta proba nu o trece primi doi feciori, ci, cel de al treilea craisor, adica mezinul.Proba consta in deghizarea craiului in urs, dar primi doi fii dau gres si se intorc rusinati inapoi la regat.
   Fiul cel mic dovedeste calitatile necesare pentru a infrunta primejdiile drumuli lung, care il asteapta, dar pentru a conduce imparatia el trebuie sa se maturizeze.De aceea pe parcursul drumului, are de trecut mai multe probe, acelea fiind:
pacalirea feciorului de catre span sa intre in fantana 
aducerea salatelor din curtea ursului
aducerea pielii si capului de cerb din padure
deasemenea, el trebuie sa o aduca pe fata Imparatului Ros, iar la curtea acestuia el trebuie sa petreaca o noapte in camera de foc, sa manance si sa bea in cantitati neobisnuite, sa separe nisipul de mac, sa o gasesca pe fiica imparatului,apoi so identifice,dupa care ultima proba consta in aducerea de smicele de mar dulce, apa vie si apa moarta de catre cal si turturica.
   Pentru trecerea probelor cu succes el este ajutat de:

• calul fermecat 
• Sf. Duminica
• furnici
• albine 
• personajele grotesti care sunt: Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila.

   Spanul, care reprezinta simbolul raului in acest basm, se dovedeste a fi un rau necesar pentru fiul ce mic al craiului.Daca nu era el Harap-Alb nu s-ar fi putut maturica si nu ar fi reusit sa conduca un regat.Nu intamplator la fantana spanul il pune pe Harap-Alb sa jure pe ascutisul palosului tatalui sau ca ii va fi sluga pana va muri si va invia.
In final, cand Harap-Alb se intoarce la Imparatul Verde cu fiica Imparatului Ros, aceasta spune ca nu a venit pentru Span ci pentru craisor.Spanul crezand ca Harap-Alb si-a incalcat juramantul, ii reteaza capul cu palosul.Calul vazand cele intamplate il omoara la randul lui pe Span.Harap-Alb este salvat de fata Imparatului Ros cu cele trei smicele de mar dulce, cu apa vie si apa moarta.La sfarsit ,ca la orice basm are loc nunta.
Formula de final a basmului este :"Si-a tinut veselia ani intrgi,si acum mai tine inca,cine se duce acolo be si mananca.Iar pe la noi, cine are bani bea si mananca iar cine nu se uita si rabda.
Referitor la relatia dintre incipit si final in opinia mea spun ca exista o legatura stransa intre modul cum incepe si cum se termina opera.Un argument pentru care sustin acestea este ca fara un inceput nu exista un final.Ambele sunt modificate prin elementele de originalitate caracteristice stilului scriitorului.Astfel, atat in incipit cat si in final observam oralitatea si umorul.
Dupa cum bine stim daca nu am avea o poveste nu ar putea exista un inceput nu am putea afla ceea ce se intampla in opera respectiva si chiar daca am citi continutul ei fara informatiile de baza cum ar fi de unde este personajul, unde se petrece actiunea, s.a. nu ar exista mult dorita logica.Acelasi lucru se intampla si cu finalul, fara un final bine definit sau fara ca el sa existe povestea este inutila.
In concluzie, exista o stansa legatura intre incipit si final care este evidentiata prin elementele de originalitate.